Documentar: CONSPIRAȚIA PRODUSELOR DIN CARNE – Secretul sustenabilității


Un documentar impresionant despre impactul devastator asupra mediului a cresterii animalelor in mod industrial (in special a bovinelor). Fie ca sunt crescute pentru carne sau pentru alte produse alimentare, cantitatea de alimente consumate de acestea se traduce in cantitati enorme de apa consumate si in cantitati enorme de deseuri poluante (in special metan – un gaz mult mai poluant decat dioxidul de carbon – in cazul vacilor).

Scopul: cresterea consumului de produse de origine animaliera si implicit a profiturilor celor care activeaza in aceasta industrie.

Efectul: dezechilibre ecologice, defrisari masive pentru cresterea suprafetelor agricole, poluare, disparitia speciilor, accelerarea ireversibila a incalzirii globale.

Alternativa: Reducerea consumului de carne si alte produse animaliere, cresterea consumului de produse vegerariene, cu mai putin consum de resurse si cu mai mic impact asupra mediului.

Sursa: Iesirea din Matrix

Posted in Alimentatie, Ecologie, Societate de consum | Etichetat , , , , , | Un comentariu

The Lie We Live


sursa: youtube via meritocratia.ro

Posted in Societate de consum | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Care este costul preţurilor mici din hipermarketuri?


Un articol de pe blogul lui Cristian Dogaru /ActiveNews.ro despre impactul hipermarketurilor asupra economiei romanesti.

Sub aparenta scădere a preţurilor după apariţia hipermarketurilor se ascund pierderea de locuri de muncă şi închiderea micilor afaceri din retail, reducerea calităţii produselor comercializate, salariile mici şi descurajarea sindicalizării, reducerea producţiei autohtone în dauna celei din import, sufocarea traficului urban.

Apariţia reţelelor de magazine din “comerţul modern”, cum le place patronilor de hipermarketuri să se alinte, şi creşterea lor rapidă până la dominarea retailului autohton presupune o serie lungă de dezavantaje ascunse abil sub aparenţa scăderii preţurilor. Cu numai 1,1% din totalul magazinelor de pe piaţă şi 25% din suprafaţa de vânzare, cele 12 reţele mari de retail cumulau încă de la finalul anului 2013 jumătate din cifra totală de afaceri a pieţei de retail (comerţ modern şi comerţ tradiţional), potrivit unui studiu Vektor Marktforschung, iar în acest moment au deja partea leului. Românii lăsau în 2015 în hipermarketuri o treime din bugetul lor pentru alimente şi produse de îngrijire personală şi a locuinţei (evident, ponderea este mult mai mare în zona urbană, n.n), fiind în fruntea clasamentului din Europa alături de ţări ca Franţa şi Rusia, aşa cum arată un studiu Planet Retail. Dincolo de succesul de suprafaţă sunt însă şi dezavantaje evidente.

Există destule studii în străinătate (vezi unul aici) care demonstrează că apariţia unui hipermarket duce în mod real la pierdere de locuri de muncă în zonă (în cazul analizat la 10 locuri noi de muncă create se pierdeau 14 locuri de muncă existente) şi nu la reducerea şomajului. Destul de curând micile afaceri, confruntate cu presiunea preţurilor mai mici din hipermarketuri obţinute prin puterea mai mare de negociere cu producătorii, vor fi forţate să se restrângă sau să îşi închidă porţile. În cazul României, tendinţa poate fi chiar mai pregnantă având în vedere că hipermarketurilor li s-a permis să ocupe locaţii chiar în mijlocul oraşelor, contribuind în plus la sufocarea traficului urban pe langă pulverizarea micului comerţ stradal. Succes asigurat din start, cei dispuşi să cumpere din hipermarket găsind oferta la 2 paşi de casă, fără să mai fie nevoie să se deplaseze în afara oraşului sau la o extremitate a sa cum se întâmplă în străinătate. Mai multe despre efectele negative ale hipermarketurilor constatate prin alte părţi găsiti aici.

Un alt aspect mai puţin vizibil dar foarte palpabil al prezenţei hipermarketurilor este reducerea calităţii produselor comercializate. Producătorii sunt supuşi unei presiuni draconice pentru reducerea preţurilor, sufocaţi cu tot soiul de taxe suplimentare pentru promovare (de raft, de poziţionare, de pliant, etc) şi în consecinţă aceştia vor dori să se revanşeze cumva. Iar singurul lor debuşeu este calitatea produsului care va semăna tot mai puţin cu cea inscripţionată pe etichetă. Riscurile sunt mici-controalele OPC/ANPC rare iar amenzile relativ modeste-astfel încât consumatorii plătesc din plin cu propria sănătate pentru preţurile aparent mici din hipermarketuri. Sare în ochi de asemenea reprezentarea foarte slabă a vânzărilor accelerate (vânzări cu discount pentru produsele ajunse în pragul expirării) spre deosebire de varianta occidentală a hipermarketurilor autohtone. Una dintre explicaţii este că în destule cazuri se reciclează…doar eticheta, o alta fiind alegerea hipermarketurilor să arunce respectivele produse în loc să le scadă preţul pentru a nu crea consumatorilor un reper fals de preţ determinându-i să nu mai cumpere decât în apropierea acestuia.

De altfel, există în prezent un proiect de lege  depus la Senat (“legea anti-risipă”) care prevede ca magazinele şi restaurantele să doneze alimentele care se apropie de termenul de expirare, dar sunt consumabile, către orfelinate, cămine de bătrâni sau spitale, iniţiativa fiind menită să reducă risipa de alimente şi să ajute ONG-urile cu rol social. Descurajarea poductiei şi producătorilor locali în dauna celor externi este încă un aspect neplăcut al prezenţei reţelelor mari de retail. Şi nu vorbim doar de produse fine precum salamurile scumpe şi brânzeturile de fiţe, vorbim de banalele legume care au început să vină din Belgia, Olanda, Franţa sau Germania sub pretextul subţire că producătorii locali nu pot livra cantităţile cerute la standardele impuse. De fapt, e vorba de relaţiile preferenţiale cultivate în ani lungi de colaborare în ţările de origine ale hipermarketurilor şi de canale suplimentare de vânzare pentru produsele agricole străine puternic subventiontate la origine astfel încât ajung să concureze producătorii autohtoni. Acest fapt a fost sesizat într-un târziu de forurile legislative din România iar Senatul a adoptat în octombrie o lege care impune magazinelor din România (iniţial în textul legii era vorba doar de hipermarketuri dar pasajul a fost ajustat pentru ca legea să nu fie atacată pentru discriminare) să vândă în proporţie de cel puţin 51% carne, fructe şi legume româneşti sub sancţiunea unor amenzi de 25.000-50.000 lei. Vezi aici.

În sfârşit, deşi operează cu marje semnificativ mai mari de profit decât în ţările de origine, mult mai aşezate în zona de retail, hipermarketurile din România îşi plătesc angajaţii prost, în vecinătatea salariului minim pe economie în multe cazuri, descurajând simultan orice asociere care să pună sub semnul întrebării politica salarială. Sindicatele sunt slabe atunci când li se permite totuşi să existe. Vezi aici. Altfel, salariul minim pentru un angajat Kaufland în Germania este de 10 euro pe ora, o suma pe care un angajat din Kaufland România o câştigă într-o zi după cum reiese de aici.

Articol aparut initial pe site-ul Active News (www.activenews.ro)

Posted in Alimentatie, Economie | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

5 Metode pentru Tampirea Populatiei (MTP)


V-aţi întrebat vreodată de ce nu va ajung banii, de ce copiii dumneavoastră par de necontrolat, de ce plătiţi rate insuportabile la bancă, de ce nu vă mai place nimic din ce aveţi în casă, de ce vă vine mereu să vă certaţi cu toată lumea, de ce vă simţiţi neglijat, ignorat, umilit, strivit de cei care ar trebuiâ să vă servească, de ce nu sunteţi fericit şi nici măcar mulţumit, sau pur şi simplu de ce fetele poartă de aproape 2 ani cisme în miezul verii ? Sunt convins că v-aţi întrebat. Dar v-aţi întrebat de ce nu faceţi nimic pentru ca aceste nemernicii să nu mai continue? În cele ce urmează voi încerca să vă ofer 5 motive pentru care raspunsul la această ultimă întrebare este, de obicei, “Nu pot”.

mass-media-manipulation

Le-am numit Metode pentru Tâmpirea Populaţiei pe scurt MTP-uri.Precizez că în cele ce urmează cuvintele “citititor” , “telespectator” şi “cetăţean român” vor fi înlocuite cu “bizon”şi/sau “fraier”

MTP -1

În fiecare zi pe toate canalele media oferă-i fraierului un exemplu de personaj realizat d.p.d.v. financiar şi insistă pe câţi de mulţi bani are respectivul, câte chestii misto îşi cumpără în fiecare zi, cu ce femei sau bărbaţi bine umblă, în ce casă luxoasă trăieşte şi cât de simpatic e în discuţiile cu presa. În acest fel, puţin câte puţin,fraierul ajunge să fie, în mod real, interesat de viaţa acestui personaj. Apoi oferă-i informaţii despre situaţii conflictuale din viaţa acestui personaj realizat, de genul: divorţ cu scântei sau despărţire violentă, dispute pe moşteniri, corupţie, exprimări colorate. Nu la fel de bine dar destul de eficiente sunt şi informaţiile despre aspecte pozitive: căsătorie, o nouă cucerire, un act caritabil. Toate aceste situaţii  au menirea de a fi comentate de către fraier împreună cu ceilalţi fraieri din lumea lui. Astfel bizonulse regăseşte în acele situaţii, iar distanţa între el şi acel personaj  i se pare insignifiantă, deşi duhoarea de la ghenă îi ia nasul, rahaţii de câini din faţa blocului i se lipesc de tălpi, se sufocă în autobuz, şeful urlă la el ca la un animal, iar la cumpărături face calcule mai abitir decât Gheba.

MTP – 2

În fiecare zi pe toate canalele media explică-i bizonului de unde să îşi ia cel mai avantajos credit, care sunt bancile care au comisioane ascunse şi, prin excludere, care sunt cele mai sigure şi unde trebuie să dea fuga să ia bani. Apoi, spune-i ce lucruri rele i se pot întâmpla dacă nu îşi plăteşte ratele. După ce te-ai asigurat că a înţeles toate astea combină totul cu MTP -1 astfel: Dan Bitman, personaj de succes, consilier al Ministerului de Finanţe este garanţiapentru creditul tau imobiliar (deşi  în reclama TV, el  cântă şi se scălămbăie împreună cu o babă sclerozată şi cu nişte spălaţi pe creier), doctoriţa lu’ peşte este cea care te sfătuieşte să cumperi medicamentul de cap chiar dacă nu te doare atât de tare încât să te îndopi cu antinevralgice, Anna Lesko, cântăreaţa de succes (deşi o  parvenită, complet lipsită de talent artistic) sau marele baschetbalist Gică Mureşan(un semianalfabet care abia zice două vorbe) îţi arată de ce trebuie să vorbeşti aiurea de sute de euro pe lună la mobil. Apoi nu uita să mănânci margarină de care Nadia Comăneci nu s-ar atinge în veci, dar pe care ţi-o recomandă cu căldură. După asta ia-ţi haine ca piţipoanca cu fruntea îngustă şi ţăţe mari la preţuri de trei ori mai mari decât în orice ţară din occident, dar produse sub franciză la noi.

MTP – 3

În fiecare zi pe toate canalele media dezvăluie-i bizonului prin ştiri repetitive sau talk-show-uri interminabile ce răutăţi fac autorităţile, cât de mult şi prin ce metode ingenioase fură banul public. După ce îi întipăreşti asta în minte uimeşte-l : fă un spectacol din orice realizare a ministrului sau primarului prezentat drept hoţ în zeci de rânduri. Arată-i de o sută de mii de ori ce bine se circulă pe podul sau şoseaua abia inaugurate, ce sisteme de siguranţă super-performante pentru siguranţa bizonului a cumpărat, ce evenimente artistice de înaltă ţinută şi popularitate va organiza. În acest mod, fraierul, deşi îndrăcit de zecile de nereguli prezentate în legătură cu acel politician, nu va simţi că e totul pierdut, ci dimpotrivă, că acolo sus, cineva lucrează şi pentru el. Totul se poate rezuma prin fraza cretinoidă: “A furat el dar şi face!” Prin această metodă, se legitimează deturnarea sistematică a banilor publici în buzunarele unora, prezentă în toate structurile de stat de la noi. Apoi, ca toate lucrurile să aibă un pic de sare şi piper arată-ifraierului câţiva barosani încătuşaţi, dar uită subiectul sau tratează-l cu superficialitate când aceştia sunt achitaţi de justiţie sau primesc pedepse cu suspendare.

MTP – 4

În fiecare zi pe toate canalele media arată-i fraierului informaţii ultra-detaliate despre clanuri de cămătari, tâlhari, bătăuşi, spărgători de banci, elevi bătuţi de alţi elevi sau de profesori, pietoni omorâţi de şoferi recalcitranţi. Arată-i bizonului că nu mai este în siguranţă nicăieri şi că nu mai trebuie să îşi lase copilul în faţa blocului. După aceea combină această metodă cu MTP – 2  şi MTP -3. Vei obţine un mesaj beton prin care fraierul va întreprinde treptat următoarele acţiuni : îşi va cumpăra o uşă metalică, va face contract de monitorizare cu o firmă de pază, îşi va lua pistol cu bile, îşi va asigura casa, maşina, partenerul de viaţă, copilul şi pe sine.  Apoi, acesta aparent liniştit  se va uita cu aviditate la cum îi explică Ciocan despre eficienţa oamenilor legii atunci când au descins în casa traficanţilor din Ferentari şi au confiscat “uriaşa” cantitate de 200 de grame de cocaină (deşi anual la noi se trafichează tone)

MTP – 5

În fiecare zi pe toate canalele media convinge fraierul că toată lumea este îngrijorată de soarta educaţiei. Apoi arată-i prin mii de alte exemple de ce în România nu are rost să faci şcoală. Combină cu MTP – 1 şi prezintă-i “vedeta” (o femeie independentă care ţine la principii) care are de toate pentru că a fost sponsorizată de “iubi” cel potent financiar, bătrân dar generos. Arată-i profesoare de română care dansează la bairamuri organizate de Vanghelie, sau care fac striptease la webcam. Apoi, îndrumă fraierul să se culturalizeze cu un roman imbecil de-al divei Mihaela Rădulescu şi să citească cărţi despre: cum să ajungi bogat, vedetă sau fotomodel când el e de fapt un sărăntoc, un nimeni şi un urât.

Aceste lucruri consider că descriu cel mai bine parteneriatul “stat + privat + media” care acţionează , de ani buni, pentru indobitocirea indivizilor din această ţară.  Lista de MTP-uri poate continua aproape la nesfârşit dar sper că prin acestea am surprins o parte din esenţial. Aş dori să precizez că nu aş avea aroganţa să pretind că eu nu mă încadrez în această categorie a “fraierilor”.  Ce îmi place să cred este însă că aceste metode nu m-au prins în totalitate. Mulţumesc “pe această cale” propriei mele conştiinţe care m-a ajutat să fiu măcar un “fraier conştient“. Dacă nu v-am plictisit deja, voi reveni pe viitor şi cu alte Metode pentru Tâmpirea Populaţiei şi vă invit şi pe dumneavoastră să povestiţi în ce mod v-aţi simţit fraieriţi. Unii vor spune că nu ajută la nimic să ne dăm seama. Eu zic că ajută, şi ajută chiar unde doare mai mult: la cap şi la buzunar.

Sursa: Nasul.ro / angel.org.ro

Posted in Media, Societate de consum | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cum s-au transformat oamenii în sclavii banilor! | Consumerismul, criticat în imagini dure


Steve Cutts2

Un artist grafic din Londra, Steve Cutts, a creat o serie de imagini în care atrage atenția asupra fenomenului consumerismului, despre care apreciază că a schimbat profund societatea contemporană. Consumerismul, din punct de vedere economic, încurajează achizițiile de bunuri și servicii, indiferent de costul acestora. Așa se face că, tot mai mulți oameni, în goana de a deține câți mai mulți bani, ajung să trăiască numai sub deviza ”exist deci cumpăr, cumpăr, deci exist”.

Astfel, artistul grafic susține că munca nu ar trebui să ne macine existența, oamenii nu ar trebui să muncească precum ”șobolanii” pentru un ban în plus, iar consumerismul nu ar trebui să ne acapareze existența, conform boredpanda.com. Steve Cutts a studiat Artele și a lucrat la compania Glueisobar, ca artist grafic. Ulterior, a decis să lucreze pe cont propriu. El a realizat numeroase videoclipuri și imagini care critică viața modernă. Artistul grafic susține că sursa de inspirație pentru munca sa o reprezintă ”nebunia umanității”.

Steve Cutts1

Steve Cutts3

Steve Cutts4

Steve Cutts6

Steve Cutts7

Sursa: NasulTV / Romania Libera

Posted in Societate de consum | Etichetat , , | Lasă un comentariu