Cum s-au transformat oamenii în sclavii banilor! | Consumerismul, criticat în imagini dure


Steve Cutts2

Un artist grafic din Londra, Steve Cutts, a creat o serie de imagini în care atrage atenția asupra fenomenului consumerismului, despre care apreciază că a schimbat profund societatea contemporană. Consumerismul, din punct de vedere economic, încurajează achizițiile de bunuri și servicii, indiferent de costul acestora. Așa se face că, tot mai mulți oameni, în goana de a deține câți mai mulți bani, ajung să trăiască numai sub deviza ”exist deci cumpăr, cumpăr, deci exist”.

Astfel, artistul grafic susține că munca nu ar trebui să ne macine existența, oamenii nu ar trebui să muncească precum ”șobolanii” pentru un ban în plus, iar consumerismul nu ar trebui să ne acapareze existența, conform boredpanda.com. Steve Cutts a studiat Artele și a lucrat la compania Glueisobar, ca artist grafic. Ulterior, a decis să lucreze pe cont propriu. El a realizat numeroase videoclipuri și imagini care critică viața modernă. Artistul grafic susține că sursa de inspirație pentru munca sa o reprezintă ”nebunia umanității”.

Steve Cutts1

Steve Cutts3

Steve Cutts4

Steve Cutts6

Steve Cutts7

Sursa: NasulTV / Romania Libera

Anunțuri
Publicat în Societate de consum | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Hipermarketurile ne distrug economia, iar noi ne facem că nu observăm


supermarket_646x4041-e1435051382763După 2000, România a început să fie asaltată de super și hipermarketuri. Acestea au apărut în orașele mari, cu o putere de cumpărare peste media națională și, cu timpul, s-au extins în toată țara. Ideea de hipermarket este destul de simplă: un singur loc unde găsești tot ce ai nevoie, de la mancare la haine sau materiale de contrucții.

Românii au îmbrățișat repede noile ”supermagzine”, iar acestea s-au extins, astfel rețelele Lidl, Kaufland sau Mega Image au depășit 150 de magazine la nivel național. Spre deosebire de statele vestice, în România, această dezvoltare a hipermarketurilor s-a făcut haotic, iar marii investitori externi au sufocat piața produselor autohtone, deoarece guvernul, indiferent de culoare politică, a fost, tot timpul, mai atent la lobby-ul făcut de supermarketuri decât la nevoile cetățenilor.

Cum ne afectează hipermarketurile economia?

  • Supermarketurile nu sunt companii românești, profitul nu rămâne în România.
  • Furnizorii locali sunt dependenți de supermarketuri și forțați să accepte prețuri derizorii pentru produsele lor.
  • Hipermarketurile pot șantaja statul. Spre exemplu, Schwarz Group, care deține Lidl și Kaufland, deci peste 30.000 de angajați, poate decide să se retragă din România, în acest fel guvernul se alege cu 30.000 de șomeri. Poziția Schwarz Group este una de forță, iar în aceste condiții își poate impune hotărârile în fața decidenților politici. Această metodă de șantaj este deja aplicată de Renault, care amenință guvernul cu mutarea liniilor de producție din România.
  • Hipermarketurile sunt direct interesate de distrugerea economiei locale. Micile magazine, furnizorii sau producătorii autohtoni sunt vizați, deoarece cresc concurența.
  • Hipermarketurile refuză mulți furnizori autohtoni de fructe și legume deoarece produsele lor nu arată ”perfect”, iar aceștia nu mai au unde să-și vândă produsele, deoarece piețele și micile magazine sunt pe cale de dispariție.
  • Marile magazine ne limitează alegerile, suntem obligați să cumpărăm ce găsim în standuri, deoarece alte variante nu mai există.

Corporația face legislația

Deoarece decidenții politici români au fost mereu mai interesați de ce zice Înalta Poartă, fie că aceasta s-a numit Imperiul Otoman, Franța, Uniunea Sovietică, Uniunea Europeană sau Washingtonul, decât de părerile propriilor cetățeni, problema hipermarketurilor este greu de pus pe agenda publică, deoarece lobby-ul extern este foarte activ, iar presa românească este ușor de cumpărat.

În acest moment asistăm la apogeul hipermarketurilor. Acestea au distrus producătorii autohtoni, au băgat în faliment micile magazine iar acum urmează, cel mai probabil, o luptă între ele, care va duce, inevitabil la monopol.

Schwarz Group pare că are prima șansă deoarece Kaufland și Lidl sunt foarte bine fixate atât în piață cât și în mentalul cumpărătorului iar relațiile dintre Dieter Schwarz, proprietarul grupului  și președintele Klaus Iohannis sunt de notorietate (Dieter Schwarz l-a sprijinit în campania electorală pe Klaus Iohannis).

Pe piața românească de retail alimentar se confruntă două state, Franța cu Auchan și Carrefour și Germania cu Kaufland și Lidl, iar ultimele evenimente (Kaufland a devenit compania cu cei mai mulți angajați, 20.386 de salariati și relația apropiată dintre Dieter Schwarz și Klaus Iohannis) prefigurează un monopol german.

Sursa : gandeste.org / https://2blackjack1.wordpress.com/2015/06/24/hipermarketurile-ne-distrug-economia-iar-noi-ne-facem-ca-nu-observam/

Publicat în Societate de consum | Etichetat , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Craciunul nu inseamna shopping


Sarbatori fericite si nu uitati: „Craciunul nu inseamna shopping”.

craciunul nu inseamna shopping

sursa: 3afaceri.blogspot.ro / noua-dreapta-bucuresti

Publicat în Societate de consum | Etichetat , | Lasă un comentariu

Avantajul nebanuit al reducerilor


45131_10152220226560770_4262937653194092811_n

 

Adevaratul castig in cazul reducerilor se realizeaza prin neachizitionare, cum ne arata caricatura de mai sus.

Publicat în Societate de consum | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Topul companiilor care investesc in cercetare


Un articol de pe Hotnews – un top al companiilor/ tarilor/ regiunilor care investesc in cercetare – realizat pe baza unei analize a Comisiei Europene.

In top 15 avem numai 3 domenii de activitate: auto, tehnologie, sanatate/medicamente, acesta din urma depasind tehnologia ca numar de prezente. Nici o companie din domeniile de exploatare de resurse/energie sau aeronautica / militar, cu toate ca si in domeniul acesta avem cativa giganti.

Auto: 5 ( Volkswagen, Toyota, Daimler, General Motors, BMW)

Tehnologie: 4 (Samsung, Microsoft, Intel, Google)

Medicamente: 6 (Novartis, Roche, Johnson & Johnson, Sanofi, Pfizer)

Mai jos articolul:

topul-mondial-companiilor-care-investesc-cercetare

Companiile cu sediul in Uniunea Europeana au investit peste 160 miliarde de euro incercetare si dezvoltare in 2013, pe cand societatile din SUA au investit 193 miliarde de euro, iar cele cu sediul in Japonia – 85 miliarde de euro. Rezultatele au fost publicate de Comisia Europeana in Tabloul de bord al UE privind investitiile realizate de sectorul industrial in cercetare si dezvoltare. Constructorul european de automobile Volkswagen este pe primul loc in clasamentul mondial, cu un total de 11,7 miliarde de euro investiti in R&D, pe locul al doilea este Samsung, iar pe trei este Microsoft.
Investitiile in cercetare si dezvoltare (Research and Development – R&D) ale societatilor cu sediul in UE au crescut cu 2,6% in 2013, dar aceasta crestere a fost inferioara celei inregistrate in anul anterior (6,8%) si mediei mondiale pe 2013 (4,9%), precum si ratei atinse de societatile cu sediul in SUA (5%) si Japonia (5,5%), informeaza Comisia Europeana.

Executivul european a publicat rezultatele Tabloului de bord al UE privind investitiile realizate de sectorul industrial in cercetare si dezvoltare („EU Industrial R&D Investment Scoreboard”). Raportul analizeaza cele mai importante 2.500 de societati din toata lumea, ce aduna aproximativ 90% din totalul cheltuielilor in domeniul cercetarii efectuate de intreprinderi.

Datele arata ca societatile cu sediul in UE (633) au investit 162,4 miliarde de euro in 2013, pe cand societatile cu sediul in SUA (804) au investit 193,7 miliarde de euro, iar cele cu sediul in Japonia (387) au investit 85,6 miliarde de euro.

Topul societatilor si sectoarelor care investesc in cercetare si dezvoltare

Constructorul european de automobile Volkswagen se situeaza pe primul loc in clasamentul mondial, cu un total de 11,7 miliarde de euro investiti in cercetare si dezvoltare (o crestere de 23,4%). Este pentru al doilea an consecutiv cand compania ocupa primul loc in top, la nivel mondial.

Samsung (Coreea de Sud) este pe locul al doilea, iar Microsoft (SUA) este pe locul al treilea.

Urmeaza in top Intel (locul 4), Novartis (locul 5), Roche (locul 6), Toyota Motor (locul 7), Johnos & Johnson (locul 8), Google (locul 9), Daimler (locul 10), General Motors (locul 11), Merck US (locul 12), BMW (locul 13), Sanofi (locul 14) si Pfizer (locul 15).

Comisia Europeana informeaza ca sectorul automobilelor, in care investitiile au continuat sa creasca cu 6,2%, reprezinta un sfert din totalul investitiilor in cercetare si dezvoltare efectuate de societatile incluse in tabloul de bord al UE. Pe de alta parte, sectoarele de inalta tehnologie, cum ar fiprodusele farmaceutice sau tehnologiile si echipamentele hardware au inregistrat o crestere mai slaba si au contribuit la reducerea mediei globale a investitiilor in cercetare si dezvoltare din Europa.

2_image-2014-12-4-18745244-0-companii

97% din totalul investitiilor in cercetare si dezvoltare facute de companiile cu sediul in UE au fost realizate de societati situate in 10 tari. Cele mai bune rate globale apartin societatilor cu sediul intr-una din urmatoarele trei tari: Germania, Franta si Marea Britanie, care insumeaza peste doua treimi din total. In Germania si in Marea Britanie, investitiile efectuate de societati au continuat sa creasca peste medie (5,9% si, respectiv, 5,2%), in timp ce societatile franceze au inregistrat o scadere a investitiilor in cercetare si dezvoltare (-3,4%).

Diminuarea investitiilor in cateva mari societati din UE a afectat, in special, rata investitiilor in cercetare si dezvoltare din tarile respective. Este cazul Nokia (-17,1%) sau al STMicroelectronics (- 19,2%), care au avut un impact semnificativ asupra ratei globale a investitiilor din Finlanda (-11,6%) si din Olanda (-0,1%), doua dintre primele zece tari din Europa.

3-image-2014-12-4-18745245-0-numarul-companiilor-care-investesc-cercetare-tara

Pe de alta parte, unele societati incluse in tabloul de bord au inregistrat o crestere peste media mondiala a investitiilor lor in cercetare si dezvoltare. Este vorba de societati cu sediul in urmatoarele state din UE: Irlanda (13,6%) si Italia (6,4%). De asemenea, nivelul din Spania (4,4%) depaseste media europeana.

Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, stiinta si inovare, a declarat ca „pentru ca avem resurse publice limitate, devine cu atat mai important sa atragem investitii private in cercetare si dezvoltare. La Orizont 2020 participa deja mai multe intreprinderi decat in trecut, insa acum suntem gata sa ne intensificam actiunile. Planul de investitii in valoare de 315 miliarde EUR prezentat de Comisie si de Banca Europeana de Investitii va contribui la cresterea investitiilor private in proiecte cu riscuri mai ridicate, de aceste investitii beneficiind sectorul cercetarii si dezvoltarii din intreaga Europa.

Societatile incluse in tabloul de bord au avut, la nivel mondial, 48 de milioane de angajati in 2013, potrivit Comisiei Europene. In ultimii 8 ani (2005-2013), societatile cu sediul in UE si-au marit numarul de angajati cu 18,2%, primele in acest sens fiind sectoarele cu o intensitate mai mare a activitatilor de cercetare si dezvoltare. Aceasta tendinta este in continuare puternica, in ciuda inregistrarii, anul trecut, a unei mici scaderi a numarului de angajati ai intreprinderilor din UE (0,6%).

4-image-2014-12-4-18745248-0-

Context

Tabloul de bord al UE privind investitiile realizate de sectorul industrial in cercetare si dezvoltare este publicat anual de Comisia Europeana (DG Cercetare si Inovare si DG Centrul Comun de Cercetare). Tabloul de bord pentru 2014 are la baza un esantion de 2.500 de societati. In cadrul studiului, au fost analizati principalii indicatori economici si privind cercetarea si dezvoltarea ai societatilor, indicatori care corespund ultimelor situatii financiare facute publice de catre societati.

Tabloul de bord masoara valoarea totala a investitiilor globale ale acestora in cercetare si dezvoltare, finantate cu fonduri proprii, indiferent de locul in care se desfasoara cercetarea si dezvoltarea relevante. El ia in considerare societati care au investit, in 2013, peste 15,5 milioane de euro in cercetare si dezvoltare si care isi au sediul in UE (633), in SUA (804), in Japonia (387) si in alte tari (676), inclusiv in China (199), Taiwan (104), Coreea de Sud (80) si Elvetia (62).

Publicat în Tehnologie, Topuri | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu