Mancat in Romania. Ponderea cheltuielilor alimentare


Un articol din Gandul ne aminteste unde suntem: ne mancam (la propriu) 42% din venituri – unul din cele mai mai procente din Europa (dar in acelasi timp una din cele mai mici valori: ~ 83 de euro pe luna). Articolul prezinta si structura cheltuielilor dar si a veniturilor familiilor din Romania, defalcat pe divers categorii sociale. Despre faptul ca de sarbatori depasim orice limita nu cred ca mai e cazul sa amintim, ca stiti deja.

Nu câştigă cât alţi europeni, însă când vine vorba de mâncare românii îşi cheltuie cea mai mareparte a veniturilor pentru a avea cât mai multe pe masă. Tendinţa este cu atât mai mare în perioada sărbătorilor.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape 42 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România erau făcute, la finalul lui 2012, pentru mâncare. Per total, conform estimărilor europene, românii dau pe mâncare în medie 1.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 83 de euro lunar, de două ori mai puţin decât un german sau un austriac.

Raportat însă la veniturile medii, efortul este unul semnificativ în vreme ce un german câştigă de aproape cinci ori mai mult decât un român.

Cumpărăturile de Paşte – 165 de milioane de euro

Românii nu s-au zgârcit anul acesta la bani atunci când a venit vorba despre cumpărăturile pentru masa de Paşte. Ei au lăsat la casele magazinelor şi hipermarketurilor, dar şi în pieţele din ţară circa 730 de milioane de lei, echivalentul a 165 de milioane de euro, dar au plecat acasă cu plasele încărcate cu aproximativ 8 milioane de cozonaci, 50 de milioane de ouă şi zeci de milioane de kilograme de carne de miel, potrivit estimărilor realizate pentru gândul de către reprezentanţii patronatelor din domeniu, cu doar câteva zile înainte de sărbătorile pascale.

Doar pe cozonacii cumpăraţi de pe rafturile magazinelor cu un preţ de circa 12 lei bucata, românii au plătit 96 de milioane de lei, în timp ce pentru ouăle achiziţionate cu ocazia acestei sărbători, vândute spre exemplu cu 0,5 – 0,6 lei pe bucată în pieţele bucureştene, au dat 30 de milioane de lei.

Reprezentanţii crescătorilor de ovine din ţară estimau, la rândul lor, că românii vor cumpăra de Paşte 3 milioane de miei. Având în vedere greutatea lor medie, de 8 kilograme, şi preţul mediu la care a fost vândut kilogramul de carne de miel în această perioadă, de 25 de lei, reiese că pentru a pune pe masa de Paşte bucate tradiţionale precum drobul, friptura sau ciorba de miel, românii au scos din buzunar circa 600 de milioane de lei.

Mâncarea bate educaţia

Faptul că românii plătesc sume mari de bani pe mâncare nu este un lucru neobişnuit. În ultimele trei luni ale anului trecut, ei îşi cheltuiau cea mai mare parte a veniturilor pe mâncare şi pe băuturi nonalcoolice.

La acea dată, aceste cheltuieli ajungeau să reprezinte într-o gospodărie din România până la 42% din valoarea totală a cheltuielilor, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul IV 2012

Sursă: date INS

De asemenea, în urmă cu doi ani, cheltuielile pentru achiziţionarea produselor alimentare reprezentau 44,9% din total, faţă de 31,1% cât se cheltuia pe mărfuri nealimentare şi 25% pe plata serviciilor.

Cât cheltuie pe alimente şi băuturi nonalcoolice un salariat, un pensionar şi un şomer

În ultimul trimestru al anului trecut, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), cheltuielile totale medii lunare ale unui român ajungeau la 823 de lei, echivalentul a 184 de euro. Defalcat, cele mai mari cheltuieli totale medii lunare pe persoană se înregistrau în rândul salariaţilor, mai exact 1.005 lei, ei fiind urmaţi apoi în clasament de pensionari (771 de lei), de agricultori (615 lei) şi de şomeri (518 lei de persoană).

Circa 21,2% din cheltuielile totale medii lunare ale unui salariat român se duceau la finalul anului 2012 pe alimente şi pe băuturi nonalcoolice, echivalentul a 213,21 lei (aproape 48 de euro). În cazul pensionarilor, acestea reprezintă 23,5% din cheltuielile totale în valoare de 771 de lei. Astfel, un pensionar plătea circa 181 de lei (40 de euro) pentru a-şi cumpăra mâncare, potrivit datelor INS centralizate de gândul.

În acelaşi timp, 16,3% din cheltuielile totale medii lunare ale agricultorilor erau reprezentate de banii daţi pe alimentele şi pe băuturile consumate. Astfel, fiecare dintre aceştia scotea din buzunar la finalul anului trecut 100 de lei (22 de euro) pentru a achiziţiona astfel de produse.

În cazul şomerilor, în ultimul trimestru al anului 2012, 28,6% din totalul cheltuielilor lor erau reprezentate de sumele plătite pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor nealcoolice. Practic, aceştia cumpărau lunar astfel de produse de pe rafturile magazinelor în valoare de 148 de lei (33 de euro)

Totodată, dacă în mediul urban se cheltuiau pentru mâncare şi pentru băuturi nealcoolice, în aceeaşi perioadă de timp, în medie, 223 de lei de persoană pe lună (echivalentul a 50 de euro), la ţară românii cheltuiau, în medie, 130 de lei lunar (29 de euro) pentru aceleaşi produse.

Potrivit statisticilor INS, venitul total mediu lunar pe gospodărie ajungea în România la finalul anului trecut la 2.566 de lei (echivalentul a 575 de euro), iar cel pe locuitor era de 894 de lei (200 de euro). Veniturile băneşti erau, în medie, de 2.094 de lei lunar pe gospodărie (echivalentul a circa 470 de euro), respectiv 729 de lei de persoană (163 de euro).

Structura veniturilor totale ale gospodăriilor, pe surse de formare, în trimestrul IV 2012

Sursă: date INS

Totodată, românii care locuiau la oraş aveau venituri totale medii pe gospodărie cu 19,4% mai mari decât cei care trăiau în sate.

Dacă în mediul urban, cele mai mari sume de bani proveneau din salarii (63,6%) şi din prestaţiile sociale (22,5%), în mediul rural principala sursă de venituri era reprezentată în ultimul trimestru al anului trecut de producţia agricolă (40,8%).

Cât cheltuiesc străinii pe mâncare

Europenii care cheltuiesc cele mai mari sume de bani pentru a cumpăra alimente şi băuturi nealcoolice sunt norvegienii. Potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, centralizate de gândul, aceştia au cheltuit, în 2011, 300 de euro pe lună pentru astfel de produse, cu aproape 17 euro mai mult decât în 2010.

Totodată, ei au cheltuit sume duble faţă de media europeană, de 150 de euro pe lună, pentru a cumpăra din magazine mâncare şi băuturi nonalcoolice.

Sumele de bani plătite de europeni pe lună pe astfel de produse par reduse pentru că acestea sunt bazate pe statistici Eurostat ale cheltuielilor întregii populaţii a fiecărui stat în parte pe an, nu doar pe cheltuielile angajaţilor din ţările aflate în Europa.

Pe locul al doilea în clasament se află locuitorii Luxemburgului care au scos din buzunar, în acelaşi an, 216,67 euro pe lună pentru a cumpăra mâncare şi băuturi nonalcoolice, faţă de 208,33 euro pe lună cât cheltuiau în 2010.

Danezii se numără şi ei printre europenii care sunt dispuşi să scoată cele mai mari sume de bani din buzunar pentru a cumpăra astfel de produse. Conform datelor Eurostat, un danez a lăsat în fiecare lună a anului 2011, în medie, 200 de euro la casele magazinelor pentru a cumpăra mâncare, cu 8,33 euro mai mult decât în 2010.

În topul europenilor care cheltuiesc lunar cele mai mari sume de bani pentru a-şi cumpăra produse alimentare şi băuturi nonalcoolice se numără şi belgienii, grecii, francezii şi italienii.

Cei mai „zgârciţi” locuitori ai statelor membre UE sunt la acest capitol cehii, polonezii, ungurii şi sârbii. Astfel, în 2011, polonezii şi cehii au scos din buzunar, în medie, 1.100 euro pentru a-şi cumpăra mâncare şi băuturi nonalcoolice, deci au plătit pentru astfel de produse aproape 92 de euro lunar.

Ungurii şi sârbii au scos din buzunar, în acelaşi an, 900 de euro pentru a cumpăra produsele respective, deci 75 de euro lunar, cu 75 de euro mai puţin decât media europeană.

Eurostat nu deţine date aferente anului 2011 pentru România. Cu toate acestea, în 2010, potrivit biroului european de statistică, românii cheltuiau 1.000 de euro pe mâncare şi băuturi nealcoolice, cu 400 de euro mai mult decât vecinii bulgari.

Anunțuri

Despre Ovidiu

Un (in)formator de opinie https://consumatinromania.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în Alimentatie, Societate de consum, Uniunea_Europeana și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Spune-ti părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s