Plastic la punga


Unul din efectele colaterale ale consumismului e consumul de pungi din plastic folosite pentru transportul produselor cumparate. Un articol din Financiarul ne prezinta amploarea dezastrului produs de acestea – il redau mai jos.

Sufocarea planetei: efectele dezastruoase ale pungilor de plastic

https://i2.wp.com/www.financiarul.ro/wp-content/uploads/pungi-plastic-3-web.jpg

– În ultimele decenii, s-a înregistrat o trecere gradată de la pungile de cumpărături din hârtie la cele de plastic în toate magazinele alimentare din ţările dezvoltate. Deşi pungile de plastic pot fi reciclate, majoritatea ajung într-un depozit de deşeuri (unde au nevoie de câteva sute de ani pentru a se descompune) sau în largul mării în “Marele petic de gunoi din Pacific”, care este de mărimea statului Texas din SUA, locul unde curenţii oceanici aduc din întreaga lume plastic şi alte resturi non-biodegradabile, prezintă Wakeup-world.com.

Acolo, în cele din urmă, plasticul se degradează, eliberând substanţe chimice toxice şi descompunându-se în bucăţi din ce în ce mai mici, însă, rămâne un polimer, care este extrem de toxic pentru fauna marină.

Într-un final, plasticul se degradează în bucăţi suficient de mici pentru a fi mâncate de neustoni (păianjeni de apă, gândaci şi alte organisme care locuiesc la suprafaţa oceanului), intrând astfel în lanţul alimentar. De fapt, este un cerc vicios.

Pe măsură ce gândacii şi păianjenii de apă sunt mâncaţi de animale mai mari, care sunt mâncate de animale mai mari, şi tot aşa până la oameni, toxicitatea se întoarce să ne bântuie în mult mai multe moduri decât ne-am putea închipui.

https://i1.wp.com/www.financiarul.ro/wp-content/uploads/financiarul-punga-plastic1.jpg

Până când societatea nu va găsi o soluţie organizată pentru problema miliardelor de tone de plastic pe care le producem, nivelul poluaţiei şi al toxicităţii ne va afecta pentru totdeauna planeta, dar şi pe noi, cei care locuim aici.

Din fericire, publicul larg începe să se trezească. Multe oraşe şi chiar ţări au reuşit să reducă utilizarea pungilor de plastic de unică folosinţă. Chiar şi China, care nu este neapărat cunoscută pentru protecţia mediului, a interzis pungile de plastic subţiri încă din 2008.

În timp ce mulţi oameni cu o minte liberală se vor lupta cu implementarea legislaţiei care afectează această zonă de rutină a vieţii noastre, alţii cred că doar guvernele sunt suficient de bine echipate pentru a determina acel tip de schimbare care ar putea transforma complet situaţia. Din păcate, globaliştii şi alte puteri în devenire se folosesc de crize de genul acesta pentru a acapara şi mai multă putere şi bogăţii pentru ei înşişi.

Răspunsul la această problemă nu este introducerea mai multor taxe pentru dioxidul de carbon, ci mai degrabă o conştientizare masivă a publicului privind aceste practici distructive în care toţi suntem implicaţi, practici care sunt în detrimentul sănătăţii noastre şi a planetei! Totul depinde de noi.

https://i0.wp.com/www.financiarul.ro/wp-content/uploads/financiarul-pungi-testoasa.jpg

Toată lumea ar trebui să fie conştientă de următoarele informaţii, iar apoi să le distribuie mai departe. Lumea se poate schimba, începând cu fiecare om în parte!

– 2 milioane de pungi de plastic sunt folosite în fiecare minut;

– un trilion de pungi de plastic este folosit în fiecare an, la nivel mondial;

– SUA folosesc 380 de miliarde de pungi de plastic în fiecare an;

– China foloseşte 3 miliarde de pungi de plastic în fiecare zi;

– se folosesc 37 de milioane de barili de petrol în fiecare an, pentru a produce pungi de plastic;

– în medie, o pungă de plastic este folosită timp de 12 minute înainte de a fi aruncată;

– patru drumuri la magazinul alimentar echivalează cu 60 de pungi de plastic pe familie;

– şi,pentru a face lucrurile şi mai grave: mai puţin de 1% dintre pungile de plastic sunt reciclate în fiecare an;

– mediul plăteşte pentru această practică: în fiecare an, 100.000 de broaşte ţestoase mor prin strangulare cu pungi de plastic;

– cerneala şi vopseaua din pungile de plastic conţin plumb şi alte toxine;

– o sută de miliarde de pungi de plastic aruncate de americani în fiecare an echivalează cu 12 milioane de barili de petrol aruncat în mediul înconjurător;

– în oceanul Pacific există “o supă de plastic” de două ori mai mare decât suprafaţa continentală a SUA;

https://i2.wp.com/www.financiarul.ro/wp-content/uploads/financiarul-supa-de-plastic.jpg

– pe fiecare metru pătrat de ocean plutesc 18.000 de bucăţi de plastic;

– consumatorii plătesc 18-30 de dolari pe an sub formă de costuri ascunse, adăugate de supermarketuri pentru a plăti pentru pungi;

– interzicerea pungilor şi taxele fac diferenţa: în Irlanda s-a interzis utilizarea pungilor de plastic în 2002, iar rata de folosire a scăzut cu 90% într-o săptămână;

–  în 2010, Washington a impus o taxă de 0,05 dolari pe pungă, iar utilizarea pungilor a scăzut de la 22 milioane pe lună la 3 milioane de pungi pe lună;

– dacă toate cele 50 de state ale SUA ar impune o taxă pe pungă, atunci americanii ar folosi doar 156 de pungi pe an, în comparaţie cu 1200 de pungi.

Anunțuri

Despre Ovidiu

Un (in)formator de opinie https://consumatinromania.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în Ecologie, Societate de consum și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Spune-ti părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s